Tipuri de tulburari alimentare


 tulburarile-alimentare-brasovCe sunt tulburarile alimentare ?
Sunt caracterizate prin perturbari severe de comportament alimentar, o excesiva preocupare cu privire la greutateacorporala si al aspectului fizic care se traduce intr-o anxietate sporita fata de mancare.In DSM – 5 sunt prezentate urmatoarele tulburari alimentare: pica, tulburarea de ruminatie, tulburarea de ingerare evitanta/ restrictiva a hranei, anorexia nervoasa, bulimia nervoasa, tulburarea de mancat compulsiv, sindromul de mancat noaptea.

Pica


Confrom DSM – 5 pica este caracterizata prin:
A. Mancatul persistent de substante nonnutritive o perioada de cel putin o Iuna.B. Mancatul de substante nonnutritive este inadecvat niveluiui de dezvoltare.C. Comportamentul alimentar nu este o parte a unei practici sanctionate culturalD. Daca comportamentul alimentar survine exclusiv in cursul altei tulburari mentale (de exemplu, retardarea mentala, tulburarea de dezvoltare pervasiva, schizofrenia) acesta necesita o atentie clinica separata.

Tulburarea de ruminatie


Confrom DSM – 5 tulburarea de ruminatie este caracterizata prin:
A. Regurgitarea repetata a alimentelor cel putin o luna. Alimentele regurgitate pot fi remestecate, reinghitite sau scuipate.B. Perturbarea nu se datoreaza unei conditii gastrointestinale sau altei conditii medicale generale asociate (de exemplu, reflux esofagian) .C. Aceasta tulburare nu apare exclusiv in anorexie, in bulimie, in tulburarea de ingerare evitanta/ restrictiva a hranei sau in tulburarea de mancat obsesiv.

D. Daca simptomele apar in contextul unei alte tulburari mentale este nevoie de atentie medicala suplimentara

 


Tulburarea de ingerare evitanta/ restrictiva a hranei

 


Confrom DSM – 5 tulburarea de ingerare evitanta/ restrictiva a hranei este caracterizata prin:

A. O perturbare de a manca sau de a se hrani (de exemplu. o aparenta lipsa de interes de a manca; evitare de a manca pe baza caracteristicilor senzoriale ale produselor alimentare; ingrijorare cu privire la consecintele aversive de a manca) care se manifesta prin esecul persistent de a satisface corespunzator nevoile nutritionale si de energie asociate cu unul sau mai multe dintre urmatoarele:

a. Pierdere in greutate semnificativa (esecul de a obtine o crestere asteptata la copii)

b. Deficienta nutritionala semnificativa

c. Dependenta de suplimente alimentare orale

d. Interferente cu functionarea psihosociala

B. Perturbarea nu este mai bine explicata de lipsa de mancare sau de practici culturale sanctionate

C. Aceasta tulburare nu apare exclusiv in anorexie sau bulimie

D. Aceasta tulburare nu este atribuita unei probleme medicale si nu este explicata mai bine de o alta tulburare mentala


 

Anorexia nervoasa

 

Se caracterizeaza prin frica de a lua in greutate si refuzul de a manca si de a mentine o greutate corporala normala.

Anorexicii au o imagine corporala anormala si se pot considera supraponderali chiar si atunci cand viata le este pusa in pericol.

Desi anorexia este considerata ca iind o boala distincta, ea reflecta un puternic factor cultural, si anume preferinta societatii moderne pentru femeile slabe.
anorexie -Brasov

 

Confrom DSM – 5 anorexia nervoasta este caracterizata prin:

A. Retrictie la aportul energetic in raport cu nevoile ceea ce duce la o greutate corporala semnificativ scazuta in contextul de varsta, sex, dezvoltare si sanatate fizica. Greutatea semnificativ scazuta este definita ca fiind mai mica decat minimul normal sau pentru copii si adolescenti mai mica decat cea asteptata.

B. Frica intensa de a nu lua in greutate sau de a deveni gras, chiar daca este subponderal.

C. Perturbarea modului in care este experimentata greutatea sau conformatia corpului propriu, care nu este datorata influentei greutatii sau conformatiei corporale asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale actuale scazute.


Bulimia nervoasa

 

Se caracterizeaza prin episoade repetate demancat compulsiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi varsaturi autoprovocate, abuz de laxative, de diuretice, perioade lugi de post si exercitii fizice excesive.

 

 

 

bulimie-brasov

 

 

Confrom DSM – 5 bulimia nervoasta este caracterizata prin:

A. Episoade recurente de mincat compulsiv. Pentru a caracteriza un episod de mancat compulsiv se tine cont de ambii itemi:

a. mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exemplu, in decursul unei perioade de doua ore), a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi oameni intr-o perioada similara, de timp si in circumstante similare.

b. sentimentul de lipsa de control al mincatului in cursul episodului (de exemplu, sentimentul ca persoana respectiva nu se poate opri din mancat sau nu poate controla ce sau cat de mult mananca) .

B. Comportament compensator inadecvat repetat cu scopul prevenirii luarii in greutate, cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente, postul sau exercitiile iin exces.

C. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, in medie de cel putin doua ori pe saptamana, timp de 3 luni.

D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influentata de conformatia si greutatea corpului.

E. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.

 


Tulburarea de mancat compulsiv

 

 

Binge eating disorders (BED) – reprezinta episoade de “supraalimentare” in absenta comportamentelor compensatorii de vreun fel.Diagnosticul descrie episoade recurente de mancat compulsiv (in medie, cel putin o data pe saptamana timp de 3 luni, ingerarea unei mari cantitati de hrana intr-un timp scurt si un sentiment al lipsei de control asupra comportamentului alimentar in timpul acelui episod)

mancat-compulsiv-brasov
Confrom DSM – 5 tulburarea de mancat compulsiv este caracterizata prin:

A. Episoade recurente de mincat compulsiv. Un episod de mincat compulsiv se caracterizeaza prin ambii itemi care urmeaza:a. mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exemplu, in decursul unei perioade de doua ore), a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi oameni intr-o perioada de timp similara si in circumstante similare.b. sentimentul de lipsa de control al mincatului in cursul episodului (de exemplu, sentimentul ca persoana respectiva nu se poate opri din mancat sau nu poate controla ce sau cat de mult mananca) .B. sentimentul de lipsa de control al mincatului in cursul episodului (de ex., sentimentul ca persoana respectiva nu se poate opri din mancat sau nu poate controla ce sau cat de mult mananca)C. Episoadele de mincat compulsiv sunt asociate cu trei sa mai multe dintre urmatoarele:a. Mancat mai repede decat normalb. Mancat pana cand se simte inconfortabil de plinc. Consumul de cantitati mari de alimente cand nu simte fizic foamed. Mananca singur pentru ca simte rusine de cat de mult mananca odatae. Se simte dezgustat de sine, depresiv sau foarte vinovat dupaD. Distres puternic in raport cu mancatul compulsivE. Mancatul compulsiv apare, in medie, cel putin o data pe saptamana timp de trei luniF. Mancatul compulsiv nu este asociat cu folosirea repetata a unor comportamente compensatorii ca in bulimia nervoasa si nu apare in mod exclusiv doar in bulimie sau anorexie.

 


Sindromul de mancat noaptea

 

Episoadele recurente de mancat noaptea se manifesta prin consumul de mancare dupa trezirea din somn sau de consumul excesiv de mancare dupa masa de seara. Mancatul noaptea cauzeaza distres semnificativ si/sau insuficienta in functionare.

 

 

Bibliografie:

DSM – 5, (Diagnostic and Statistical Manual Of Mental Disorders)

Ghidul DSM -5 pentru clinicianul inteligent, Joel Paris