Photo by Anthony Tran on Unsplash
Adaptarea schizoida de personalitate descrisa in acest articol este un model care prezinta niste tipare, nu descrie o persoana. Nu are ca scop sa eticheteze o persoana. Acest tipar descris aici este precum un instrument muzical. Folosind acest instrument se pot canta multe melodii diferite. Din punctul meu de vedere un model este un instrument prin care o persoana poate invata sa intre in contact cu aspecte din sine.
Scopul meu in acest articol este de a impartasi cu tine acest instrument in speranta ca poate iti este de folos. Poate te ajuta sa te intelegi pe tine si sa iti oglindeasca aspecte din tine.
Autoarea cartii „Borederline, Narcissistic and Schizoid Adaptations„ Elinor Greenberg Ph.D., a ales sa foloseasca cuvantul adaptare si nu tulburare de personalitate. Imi place abordarea ei si ca a decis sa foloseasca termenul de “adaptare de personalitate” in loc de “tulburare de personalitate” pentru a sublinia ca aceste dificultati au la baza adaptari creative la situatii dificile din copilarie.
Descrie adaptarea schizoida ca dorinte frecvent neamplinite si frustrate, si in mod special dorinta de siguranta si de iubire cu intimitate cu o alta persoana. Ea scrie despre importanta viselor in munca cu aceasta adaptare de personalitate.
In acest articol voi folosi si eu termenul de adaptare de personalitate in loc de tulburare de personalitate.
Un alt autor care scrie despre caracterul schizoid este Gary Yontef. Voi reda mai jos ideile sale din articolul: “Psychotherapy of Schizoid Process”, TAJ.
Prezentare: adaptarea schizoida de personalitate
- Este singuratica
- Este profund izolata emotional
- Are putini prieteni apropiati, care nu este foarte apropiata nici in relatiile „intime”
- Viata i se pare plictisitoare si lipsita de sens
- Prezinta de obicei dificultati extreme de apropiere –evitare
- Se simte ca fiind frecvent deprimata
- Se identifica mai mult cu spatiile dintre oameni decat cu conexiunile interumane
- In multe din relatiile sale, tinde sa fie prezenta, dar nu cu vitalitate – adica nu „in corp” sau sau cu sentimentele sale
Citeste si articolul: Adaptarea de personalitate Creativ-Visatoare (Schizoida)
Teroarea existentiala
Pentru persoanele cu organizare schizoida, conexiunile umane reale sunt terifiante. In fantezia si comportamentul lor, acestea incearca sa traiasca ca intr-un castel pe o insula unde sunt total singure.
Principala caracteristica a acestei izolari este negarea atasamentului si nevoia de alti oameni. Desigur, a trai in felul acesta aduce o alta teroare -teroarea de a nu fi conectate la nivel uman.
Daca tendinta lor de a se apara izolandu-se se realizeaza pe deplin atunci nu mai sunt suficient de conectate pentru a mentine un ego sanatos.
Adesea caracterele schizoide vor crea in viata lor fantasmatica satisfactia sau siguranta care le lipseste in experienta interpersonala lume.
Schizoizii nu cred ca pot fi iubiti si se tem ca, chiar daca se stabileste o relatie, conexiunea intima inseamna pierderea autonomiei fata de sinele si fata de ceilalti.
Este periculos sa intre intr-o relatie de intimitate daca nu se pot separa atunci cand au nevoie. Daca cred ca vor fi prinsi, capturati, devorati intr-o conexiune este terifiant sa intre intr-o conexiune intima cu cineva. Pe de alta parte daca nu se simt conectate cu alte persoane, mai ales daca nu cred ca se pot conecta din nou, separarea sau izolarea sunt de asemenea dureroase si inspaimantatoare.
Copilaria tipica a persoanei cu adaptare schizoida este marcata de experienta de prea mult sau prea putin contact uman. Prea putin se refera la lipsa caldurii, conectivitatii si simtului de abandon emotional. Prea mult se refera la parentalitate intruziva. Uneori abandonul si intruziunea alterneaza.
Prin urmare, schizoizii se gandesc la relatii mai ales in termeni de potential de acaparare, sufocare si robie. Nu au incredere ca nu il vor devora pe celalalt sau ei sa fie devorati. Ei nu cred ca separarea se va intampla asa cum au nevoie si asa se intampla sa nu se simt in siguranta pentru a fi conectati intim.
Compromisul schizoid
O solutie la problema evitarii mortii complete a sinelui din lipsa conexiunii umane evitand totodata amenintarea la adresa existentei si continuitatii sinelui din contactul intim.
Aceasta se refera la a nu fi in relatie, dar si la a nu fi in afara relatiei.
De exemplu, un scriitor este prea singur pentru a scrie in apartamentul sau, asa ca merge la o cafenea cu laptopul si manuscrisul sau. Acolo el nu are legatura cu nimeni, mai ales ca nu da semnale ca vrea sa vorbeasca cu oricine, dar nu este singur.
Un alt exemplu este un barbat din Los Angeles care are o relatie cu o femeie care traieste in New York. Poate avea un weekend conexiune fara riscul de a se pierde sau sa fie prins in relatie. Luni dimineata va fi la mii de mile departare in Los Angeles din nou in timp ce ea ramane in New York.
Un alt tip de compromis schizoid implica persoana care se retrage in mod repetat din relatii inainte de a isi lua un angajament. Astfel de indivizi trec printr-o serie de relatii, gasind intotdeauna un motiv pentru care nu pot continua.
Un exemplu similar este acela de a avea mai multi iubiti in acelasi timp; persoana angajeaza o parte a sinelui cu un partener si o alta parte a sinelui cu altcineva.
Cu o persoana are o relatie sexuala in calitate de iubit, dar fara companie si construirea unei vieti impreuna, mentinand in acelasi timp o relatie primara, dar non-sexuala cu un sot/sotie. Uneori pot sa puna intrebarea:”De ce nu pot sa am o relatie cu o femeie care le are pe amandoua? „
Schizoidul este impulsionat in relatie de nevoie si alungat de frica. Cand se confrunta cu cineva cu care ar putea fi intimi, ei sunt incitati cat si inspaimantator. Se tem ca ar putea sa isi devoreze iubitii cu nevoile lor sau ca iubitii ar putea sa ii devoreze.
Solutia la aceste dileme este sa ramana pe jumatate in relatie si jumatate in afara relatiei, de exemplu in forma de casatorie fara intimitate.
Frecvent astfel de indivizi vor oscila intre a tanji dupa intimitatea cu celalalt si respingand-o.
Sunt tentati in mod repetat sa paraseasca relatia si traiesc intr-o maniera detasata, dar deseori se intorc iar si iar.
Cand este atins emotional sau se simte intim, schizoidul se poate enerva, se poate speria, cauta defectiunile celuilalt sau este dezinteresat.
Ei nu pot trai pe deplin cu celalalt, dar nu pot nici sa traiasca fara celalalt. Deci schizoidul traieste suspendat intre lumea sa interna si lumea externa fara conexiune deplina cu oricare.
Intre izolare totala si devorare, acesti indivizi se simt adesea obositi de viata si pot avea dorinta de moarte temporara. Aceasta este nu sinucidere activa, doar epuizare din viata, o viata cu hrana insuficienta.
Citeste si articolul: Meditatie pentru conectarea cu intuitia
Adaptarea schizoida reflectata in filme
Poate ca te-ar ajuta sa urmaresti filme care redau povesti ale unor persoane cu adaptare de personalitate schizoida. Ele iti pot oglindi aspecte care sa te ajute sa iti clarifici viata.
Bartleby (1970) Comedie
Bartleby este un film britanic de dramaturgie din 1970 regizat de Anthony Friedman si care ii are ca jucatori pe Paul Scofield, John McEnery si Thorley Walters. Este o adaptare a nuvelei „Bartleby, The Scrivener; A Story of Wall-street” de Herman Melville.
Bartleby este un personaj care intruchipeaza foarte bine tulburarea de personalitate schizoida.
Heavy (1995) Drama
Heavy este un film dramatic american din 1995 scris și regizat de James Mangold, in debutul sau de regizor. Joacă Liv Tyler, Pruitt Taylor Vince, Shelley Winters și Deborah Harry.
Un barbat obez, schizoid isi pierde mama cu care a locuit. El devine si mai retras in procesul de doliu.
Character (1998) Drama
Este povestea unui barbat tanar si a luptelor sale financiare si personale pentru a se elibera de tatal sau antisocial. Mama sa pare sa aiba tulburare de personalitate schizoida.
Bartleby (2001) Comedie
Aceasta este este o adaptare americana din 2001 a nuvelei lui Herman Melville „Bartleby, The Scrivener”. Filmul a fost regizat de Jonathan Parker si il are in rolurile principale pe Crispin Glover in rolul lui Bartleby, iar pe David Paymer in calitate de sef.
Station Agent, The (2003) Drama/Comedy
Este un film american de comedie-drama din 2003, scris si regizat de Tom McCarthy. Il are in rol principal pe Peter Dinklage ca un om care cauta singuratatea intr-o gara abandonata din secțiunea Newfoundland din Jefferson Township, New Jersey.
Este o poveste onesta a trei caractere singure care construiesc o prietenie unica una cu cealalta. Cele trei personaje sunt schizoide. Se poate observa un mix bun intre mecanisme de aparare sanatoase si nesanatoase fata de singuratate si depresie.
Willard (2003) Drama
Willard este un film american de groaza din 2003 co-scris si regizat de Glen Morgan si jucat de Crispin Glover, R. Lee Ermey si Laura Elena Harring. El se bazeaza in mod liber pe romanele Notebooks de Ratman de Stephen Gilbert, precum si pe prima adaptare a romanului, Willard, si continuarea lui, Ben.
Crispin Glover joaca rolul unui barbat schizoid care are ca singura persoana de contact pe mama lui critica si numerosi sobolani care traiesc in subsolul casei. El folosește șobolanii pentru a se răzbuna până când acestia se întorc impotriva lui.
Citeste in continuare partea a doua: Psihoterapia adaptarii de personalitate schizoida
Bibliografie
Elinor Greenberg, Ph. D. , Borederline, Narcissistic and Schizoid Adaptations
Gary Yontef, Psychotherapy of Schizoid Process
Wedding, D., Niemiec, R., & Boyd, M.A. (2009). Movies and Mental Illness: Using Films to Understand Psychopathology. Cambridge, MA: Hogrefe Publishing.