Despre singuratate si nevoia de apartenenta

 

„Apartii acestei lumi. Ceva maret te-a introdus acestei clipe, in acest loc in care deja te afli. Esti supus momentum-ului unui lung sir de supravietuitori. Incepand cu buna lor moarte, succedata de noi vieti, si chiar prin intamplarile de iubire care i-a insamantat … s-a tesut povestea ta. Esti perfect acordat cu jubilarea salbatica a naturii. Viata ta a fost sculptata de conditiile fiecarui anotimp si de invizibila, sfanta tendinta naturala.

Si totusi, s-ar putea sa simti, asa cum multi dintre noi simt, durerea unei vieti vitregite de apartenenta.”

 

Cu aceste reflectii incepe autoarea primul capitol din carte.

Autoarea cartii: „Apartenenta. Cum sa redobandim sentimentul de apartenenta prin conectarea cu sine, cu ceilalti si cu natura”, Toko-pa Turner,  scrie intr-un mod unic despre propria ei viata si propria ei experienta cu neapartenenta, cu a fi orfana,  la marginea societatii, cu munca ei de a invata sa apartina.

Voi impartasi cu tine cateve dintre ideile ei care imi plac foarte mult. Sper sa iti fie de folos!

 

„Fie ca tanjim dupa gasirea locului nostru, a tribului nostru, sau a unei relatii semnificative, dorul de a apartine este cea mai puternica si tacuta motivatie din spatele atator de multe ambitii de-ale noastre.”

 

Tipuri de apartenenta

 

• Apartenenta la o comunitate sau apartenenta geografica
• Apartenenta la propria familie
• Dorul de apartine care apare intr-o relatie de intimitate cu o alta persoana, in sanctuarul relatiei
• Apartenenta pe care tanjim sa o simtim legat de sensul vietii sau vocatie
• Dorul spiritual, de a apartine unei cai sau unei traditii, dorul de a sti si de a participa la cunoasterea ancestrala
• Dorul de a fi in propriile noastre corpuri
• Apartenenta la pamant
• Dorul de a fi recunoscuti pentru darurile proprii, dorul de a fi bineveniti in iubire si inrudire, de a simti ca putem avea sens si ca putem fi de folos comunitatii noastre
• Apartenenta la „ceva mai mare” care sa dea sens vietilor noastre

 

„Tanjim sa ni se simta absenta din cercul de care apartinem. Si asta ne otraveste pe dinauntru. Desi incercam sa ne mentinem ocupati, singuratatea ascunsa pe dedesupt este rareori domolita. La prima suflare a tacerii, se aduna in noi o alienare atat de mare, incat ameninta sa ne inghita cu totul. Nu conteaza cat de mult acumulam sau realizam, durerea ascutita a lipsei de apartenenta continua sa ne strapunga din interior.”  

 

Alienarea – este sora intunecata a apartenentei

 

„Lipsa de apartenenta este credinta chinuitoare ca nimeni nu are nevoie de tine, ca viata nu te considera necesar. Cand nimeni nu vine dupa tine cu invitatii, ti se confirma cele mai ingrozitoare frici iar asta te impinge mai adanc in exil.”

 

Citeste si articolul: „Ma simt singura” vs. „Sunt singura”

 

Despre Comunitate

 

„Cuvantul comunitate este adesea folosit pentru a descrie amestecul de oameni adusi laolalta de geografie si context. Insa exista o alta versiune a cuvantului care evoca imaginea unei vieti traite in intima comuniune cu altii pentru un scop comun. Un catun vibrant pe o portiune de pamant unde noi cei cu inimile-la-fel locuim impreuna – insa nu prea aproape-, imaprtasindu-ne abilitatile si impartind unii cu altii recoltele. Radem si facem copii, ne reparam unii altora acoperisurile si ne adunam in jurul focului cu muzica pentru a asculta povestile batranilor. Ne dorim viata de sat, in care fiecare are un rol de indeplinit si toate nevoile noastre sunt implinite. Insa, pentru multi dintre noi, care nu avem experienta unui sat in vietile noastre, insasi mentionarea ei ar putea fi alienanta. „

 

„In cultura moderna, suntem atat de obisnuiti cu modul tranzactional (bani pentru servicii) ce caracterizeaza paradigma noastra …, incat, in afara familiei imediate si a prietenilor apropiati, rareori experimentam reciprocitatea la nivel de comunitate. Acest cadru de functionare „fiecare pentru sine” este dusmanul comunitatii”

 

Citeste si articolul: Despre izolare si singuratate         

                                                                                                           

Legea apartenentei in Constelatii Familiale

 

Una dintre legile specifice muncii de Constelatii Familiale spune ca: Fiecare membru al familiei are dreptul egal de a apartine propriului sistem familial.

Atunci cand aceasta lege nu este respectata in sistemele de familie prin excluderea unor membrii ai familiei, prin lipsa doliului pentru cei care mor tineri, pastrarea unor secrete privind copiii ilegitimi incredintati spre adoptie, prin existenta unor avorturi despre care nu s-a vorbit si a caror durere a ramas neprocesata atunci consecintele pot fi resimtite de membrii familiei din generatiile viitoare. Membrii se pot simti exclusi, pot simti ca nu isi gasesc locul in lume, ca nu apartin si aceasta fara ca macar, aceste persoane sa constientizeze de ce simt in felul in care simt.

 

Recomandari

 

• Gandeste-te la o persoana alaturi de care te simti in siguranta, poate fi o persoana care este in viata ta acum, sau poate fi o persoana din trecutul tau. Daca persoana nu mai este in viata, cauta o fotografie si inrameaz-o, pune-o la vedere pe perete.
• Daca ai rude in viata si nu te-ai mai vazut de mult cu ele, mergi in vizita la ele, fa poze pe care apoi sa le inramezi si sa le pui undeva la vedere in casa ta.
• Chiar daca rudele nu iti intorc vizita, pastreaza tu contactul cu ele. Macar odata pe an mergi sa le vizitezi, sa te interesezi de viata lor si la randul tau impartaseste-le din viata ta.
• Constientizeaza faptul ca este posibil ca multi dintre cei din jurul tau sa se simta inspaimantati ca nu simt ca apartin
• Apeleaza la specialisti/terapeuti care sa te ajute sa prelucrezi emotiile legate de lipsa de apartenenta.
• „Fii tu dorul. In loc sa te intrebi continuu:” Eu unde simt ca apartin?” o intrebare bazata pe lipsa, ia in considerare inversarea definitiei cuvantului, de la substantiv la verb, in urma careia apartenenta devine o practica a generozitatii, ca si cum ai spune: „apartin lucrului pe care il iubesc.”In locul dorintei dezamagite de a apartine, aceasta este practica de a fi apartenenta. Poate va dura o viata intreaga sau poate doar cei tineri care vor fi prin preajma ta vor simti beneficiile, sau poate te va surprinde brusc intr-un moment cand stai la masa cu cei dragi:ca apartii acestui frumos sat pe care l-ai creat in viata ta ”

 

 

Bibliografie:

Toko-pa Turner, Apartenenta. Cum sa redobandim sentimentul de apartenenta prin conectarea cu sine, cu ceilalti si cu natura