Sindromul de Burnout sau epuizarea cronica

Ce este Burnout-ul

 

 

Termenul de burnout a fost folosit pentru prima data de psihologul Herbert Freudenberger in 1974. El a observat ca persoanele care lucrau lucrau ca asistente sau medici ajungeau deseori intr-o stare de epuizare mentala si fizica cauzata de viata profesionala. Freudenberger a definit burnout-ul ca fiind o „stare de epuizare mentală și fizică cauzată de viața profesională”.

 

Burnout-ul este inclus in ICD – 11 (International Classification of Diseases) ca fiind un fenomen occupational. Nu este clasificat ca fiind o afectiune medicala. Burnout-ul este

„ un sindrom conceptualizat ca rezultat al stresului cronic la locul de muncă, care nu a fost gestionat cu succes. Se caracterizează prin trei dimensiuni:

 

• Senzație de epuizare sau de energie scăzută
• Distanță mentală crescută față de locul de muncă sau sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă
• Eficienta profesionala redusa

 

Burnout-ul apare atunci când o persoană experimentează stres pe termen lung legat de ocupația sa, lăsându-l epuizat din punct de vedere fizic, emoțional și mental.

Burnout-ul este o stare de epuizare emotionala, mentala si fizica, cauzata de stres prelungit sau repetat .

Burnout-ul nu este doar un rezultat al orelor lungi de munca sau al jonglarii cu prea multe sarcini, desi ambele joaca un rol important.

Prin definitie, burnout-ul este o perioadă prelungita de stres care se simte ca si cum nu poate fi ameliorat.

Burnout-ul este o consecinta a traumei de simbioza spune Franz Ruppert.

 

Care este diferenta dintre burnout si stres

 

Prin definitie, burnout-ul este o perioada prelungita de stres care se simte ca si cum nu poate fi ameliorat.

Daca stresul este de scurta durata sau este legat de un anumit obiectiv , cel mai probabil nu este daunator.

Daca stresul se simte fara sfarsit si vine cu sentimente de gol, apatie si deznadejde, poate fi un indiciu al epuizarii.

 

Diagnosticarea Burnout-ului

 

Gianpaolo Benedetti, Enrico Benelli and Mariavittoria Zanchetta (2020) au propus un heptagon care descrie spate dimensiuni pe care este nevoie sa ne axam pentru a diagnostica burnout-ul:

• Cognitiva
• Comportamentala
• Emotilonala
• Motivationala
• Relationala
• Existentiala
• Somatica

 

Dimensiune	Simptome
Cognitiva	Ideatie suicidala, lipsa de concentrare, pierderi de memorie, dificultati cu sarcinile complicate
Comportamentala	A fi extrem de activ, impulsiv, consum de droguri, o crestere a consumului de cafea, alcool, tigari, renuntare la  activitatile recreationale, o nevoie incontrolabila de a critica, a acuza sau de a dezaproba
Motivationala	Pierderea entuziasmului, renuntare, descurajare sau apatie
Emotionala	Dezolare, modificari ale dispozitiei, plans, epuizare emotionala, acumulare de stress, neliniste sau ingrijorari
Somatica	Oboseala cronica, greata, dureri de cap, slabiciune, ameteli, dureri musculare, probleme gastrointestinale, insomnie
Relationala	Atitudine cinica fata de ceilalti, retragere din societate
Existentiala	Alienare

 

Fazele burnout-ului

 

Pentru ca sindromul de burnout se dezvolta de-a lungul unei perioade lungi de timp, autorii propun cinci faze ale dezvoltarii acestuia:

 

Faze/Dimensiuena simptomului	Faza 1 Luna de miere	Faza 2 Suprimarea	Faza 3 Negarea	Faza 4 Dezumanizarea	Faza 5 Burnout
Cognitiva	Ganduri de omnipotenta	Dificultati de concentrare Indoieli legate de capacitatea de a performa Dificultati cu activitatile complicate	Probleme de memorie si atentie   Credinte irationale Ganduri distorsionate	Ganduri ca viata este fara speranta. Perceptie de sine negativa.	Ideatie suicidara. O persistenta stare mentala negativa.
Comportamentala	Hiperactivitate	O crestere a consumului de cafea, alcool, tigari, droguri.	Plans.	Evitarea societatii, a contactelor sociale. Un slab control al impulsurilor.	Acte de violenta fata de familie sa colegi. Incapacitate de a sustine angajamente intense.
Motivationala	Entuziasm. Dorinta de a oferi cat mai mult.	Abandonarea activitatilor recreative. Pierderea entuziasmului.	Descurajare. Angajament redus.	Apatie. Renuntare.	Lipsa de motivatie si nevoia doar de a dormi.
Emotionala	Sentimente de bucurie	Schimbari de dispozitie.	Modificari ale dispozitiei. Epuizare emotionala. Tensiune/anxietate	Furie fata de altii si fata de propria persoana. Desecare emotionala si dezangajare.	Depresie puternica. Trairi negative.
Somatica	Euforie.	Dureri de cap. Greata.	Anxietate. Probleme de respiratie.	Vertij, ameteli. Boala coronariana.	Oboseala cronica. Senzatie de epuizare.
Relationala	Implicare in activitati de grup	Avtivitatile de grup incep sa piarda din importanta.	Nervozitate si anxietate cand lucreaza cu ceilalti.	Cinic fata de ceilalti.	Retragere din societate.
Existentiala	Entuziasm si sentiment de deplinatate.	Valorile difera fata de cele organizationale.	Interpretari gresite legate de existenta umana de succes.	Deficienta in motivatia primordiala personal-existentiala	Alienare.

 

Citeste si articolul: Psihoterapia depresiei

 

Ce cauzeaza epuizarea

 

• Problemele de la locul de munca. Daca lucrezi spre un obiectiv care nu rezoneaza cu tine sau cand nu ai sprijinul de care ai nevoie.

 

• Educatia parentala. Cresterea si educarea copiilor este solicitanta si provocatoare. Parintii trebuie sa echilibreze programul de lucru, responsabilitatile externe, propria lor bunastare si, potential, nevoile speciale ale copilului – in multe cazuri fara sprijin adecvat.

 

• Ingrijirea altor persoane. Cei care lucreaza in profesii de ajutor se pot simti coplesiti la un moment dat. Ingrijirea unui copil cu nevoi speciale si/sau a unui parinte in varsta poate declansa burnout. Semnele includ oboseala persistenta, crize frecvente de plans si sentimente de neputinta, furie sau frustrare fata de persoana in grija dumneavoastra.

 

• Relatiile romantice. Relatiile romantice pot fi la fel de solicitante ca un loc de munca cu norma intreaga si pot provoca sentimente similare de epuizare. Daca nu astepti cu nerabdare sa-ti vezi partenerul, daca te simti cinic cu privire la viitorul tau, daca il invinovati pentru orice nu merge bine sau deseori te gandesti sa pleci, relatia ta s-ar putea sa te epuizeze.

 

Ce este oboseala de compasiune

 

Oboseala de compasiune este o afectiune in care cineva devine amortit de suferinta altora, se simte mai putin capabil sa manifeste empatie fata de ei sau isi pierde speranta in capacitatea de a ajuta . Cel mai adesea afecteaza profesionistii din domeniul sanatatii, soldatii sau pe oricine este expus in mod regulat la suferinta umana.

 

Citeste si articolul: Cum gasesc bucurie in viata

 

Cum sa faci fata burnout-ului

 

• Primul pas, din punctul meu de vedere, este constientizarea burnout-ului. Este nevoie sa iti acorzi timp pentru a iesi din burnout.
• Pentru a contracara epuizarea este nevoie sa gasesti un scop, sa simti ca ai un impact asupra celor din jurul tau, sa te conectezi emotional cu cei apropiati tie.
• Apoi este nevoie sa iti acorzi timp sa te odihnesti, sa identifici ce te-a dus la burnout si sa faci schimbarile necesare. Poate ai lucrat foarte mult, dincolo de propriile granite mult timp, poate ai muncit intr-un mediu foarte stresant mult timp.
• Apeleaza la ajutor specializat daca iti este dificil sa iesi singur/a din burnout.
• Sa iti iei o perioada de concediu prelungit ca sa te poti odihni si recalibra din punct de vedere energetic.

 

Cum pot ajuta o persoana draga care este epuizata

 

Poate fi dureros sa vezi o persoana iubita lupta cu epuizarea, mai ales ca rar iti este posibil sa abordezi singur cauzele principale. In schimb, practicarea ascultarii empatice , incurajarea ingrijirii de sine si oferirea de ajutor pentru sarcini in afara muncii pot fi cele mai eficiente modalitati de a oferi sprijin.

 

Strategii pentru prevenirea burnout-ului

 

Jorg Fengler, autorul cartii „Burnout, Strategii pentru prevenirea epuizarii profesionale” prezinta in cartea sa o serie de principii pentru prevenirea burnout-ului. Voi prezenta mai jos cateva dintre acestea:

 

Puterea si claritatea de dimineata

 

Autorul recomanda trezirea de dimineata fara ceas desteptator, in rimul propriu. Sa ai timp sa reflectezi la visele pe care le-ai avut, sa iti acorzi un scurt moment de meditatie, sa mai stai culcat o vreme cu partenera, partenerul si apoi sa te scoli in liniste

 

Calmarea respiratiei

 

Sa iti modelezi constient respiratia inca de dimineata ceea ce iti va influenta intreaga zi

 

Constientizarea propriului corp si a semnalelor sale

 

Sa observi simptomele pe care ti le transmite propriul corp (tensiune in corp, dureri de cap, greata, voma, stare de slabiciune, oboseala, etc.) si sa tii cont de ele. Sa le intelegi cauza si sa actionezi ca sa satisfaci nevoile corpului.

 

Armonia miscarii

 

Armonia miscarii poate fi invatata prin sport, miscare, dans, gimnastica, yoga, Pilates, euritmie, incetinirea ritmului vietii etc.

 

Alimentatie sanatoasa

 

Obiceiurile alimentare ne influenteaza starea de sanatate. In functie de dimensiunea acestor obiceiuri ele pot conduce la stres si pot contribui la dezvoltarea unei epuizari profesionale.

Este important sa fim atenti la constientizarea alimentelor pe care le toleram bine, cele care ne streseaza sau cele care ne provoaca dureri, greata si boala.

 

Moderatie in obiective

 

Obiectivele pe care le stabilim este nevoie sa le adaptam motivelor, posibilitatilor si limitelor noastre.

 

Mindfulness (constientizarea deplina a prezentului)

 

Constientizarea prezentului poate fi exersata in diverse moduri.

 

De ex.

 

„Stau atent pe malul unui rau si-mi observ toate emotiile, gandurile, senzatiile corporale si stimulii externi. Dar nu raman fixat asupra niciunui detaliu. Este ca si cum pe rau vin plutind lucruri unul cate unul, se apropie, trec lin pe langa mine si dispar in apa care curge mai departe”(Reinhard Tausch, 1996 )

 

 

Alte recomandari:

 

• Daca stii despre tine ca muncesti mult, iti recomand sa treci in agenda, in avans, zilele de concediu si iesirile de weekend, daca este posibil chiar de la inceputul anului

 

• Sa iti cunosti si sa iti respecti propriile granite

 

• Sa ai o buna cunoastere a propriilor nevoi emotionale si sa le ingrijesti

 

• Sa fii bland/a cu tine

 

• Cauta meditatii ghidate care rezoneaza cu tine si asculta-le cand simti nevoia

 

• Sa ai grija de propria sanatate

 

• Sa ceri ajutor de la persoane disponibile cand iti este greu

 

• Sa iti cunosti si sa iti respecti propriul ritm de munca

 

 

Acest articol este unul informativ si nu inlocuieste un diagnostic specializat. Daca te regasesti in cele scrise mai sus si banuiesti ca ai putea fi intr-un burnout iti recomand sa apelezi la specialisti (medici, psihoterapeuti) pentru evaluare si tratament/psihoterapie adecvate.

 

Bibliografie:

Burnout, Strategii pentru prevenirea epuizarii profesionale, Jorg Fengler

https://www.psychologytoday.com/us/basics/burnout

Development of a Transactional Analysis Diagnostic, Tool for Burnout with a Case Study Application in Switzerland, 2020 Gianpaolo Benedetti, Enrico Benelli and Mariavittoria Zanchetta