Confrom DSM – 5 tulburarea de ingerare evitanta/ restrictiva a hranei este caracterizata prin:
A. O perturbare de a manca sau de a se hrani (de exemplu. o aparenta lipsa de interes de a manca; evitare de a manca pe baza caracteristicilor senzoriale ale produselor alimentare; ingrijorare cu privire la consecintele aversive de a manca) care se manifesta prin esecul persistent de a satisface corespunzator nevoile nutritionale si de energie asociate cu unul sau mai multe dintre urmatoarele:
a. Pierdere in greutate semnificativa (esecul de a obtine o crestere asteptata la copii)
b. Deficienta nutritionala semnificativa
c. Dependenta de suplimente alimentare orale
d. Interferente cu functionarea psihosociala
B. Perturbarea nu este mai bine explicata de lipsa de mancare sau de practici culturale sanctionate
C. Aceasta tulburare nu apare exclusiv in anorexie sau bulimie
D. Aceasta tulburare nu este atribuita unei probleme medicale si nu este explicata mai bine de o alta tulburare mentala
Se caracterizeaza prin frica de a lua in greutate si refuzul de a manca si de a mentine o greutate corporala normala.
Anorexicii au o imagine corporala anormala si se pot considera supraponderali chiar si atunci cand viata le este pusa in pericol.
Desi anorexia este considerata ca iind o boala distincta, ea reflecta un puternic factor cultural, si anume preferinta societatii moderne pentru femeile slabe.
Confrom DSM – 5 anorexia nervoasta este caracterizata prin:
A. Retrictie la aportul energetic in raport cu nevoile ceea ce duce la o greutate corporala semnificativ scazuta in contextul de varsta, sex, dezvoltare si sanatate fizica. Greutatea semnificativ scazuta este definita ca fiind mai mica decat minimul normal sau pentru copii si adolescenti mai mica decat cea asteptata.
B. Frica intensa de a nu lua in greutate sau de a deveni gras, chiar daca este subponderal.
C. Perturbarea modului in care este experimentata greutatea sau conformatia corpului propriu, care nu este datorata influentei greutatii sau conformatiei corporale asupra autoevaluarii sau negarea seriozitatii greutatii corporale actuale scazute.
Citeste si articolul: „Despre tulburarile alimentare”
Se caracterizeaza prin episoade repetate demancat compulsiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate, cum ar fi varsaturi autoprovocate, abuz de laxative, de diuretice, perioade lugi de post si exercitii fizice excesive.
Confrom DSM – 5 bulimia nervoasta este caracterizata prin:
A. Episoade recurente de mincat compulsiv. Pentru a caracteriza un episod de mancat compulsiv se tine cont de ambii itemi:
a. mancatul intr-o anumita perioada de timp (de exemplu, in decursul unei perioade de doua ore), a unei cantitati de mancare mai mare decat cea pe care ar manca-o cei mai multi oameni intr-o perioada similara, de timp si in circumstante similare.
b. sentimentul de lipsa de control al mincatului in cursul episodului (de exemplu, sentimentul ca persoana respectiva nu se poate opri din mancat sau nu poate controla ce sau cat de mult mananca) .
B. Comportament compensator inadecvat repetat cu scopul prevenirii luarii in greutate, cum ar fi varsaturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte medicamente, postul sau exercitiile iin exces.
C. Mancatul compulsiv si comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, in medie de cel putin doua ori pe saptamana, timp de 3 luni.
D. Autoevaluarea este in mod nejustificat influentata de conformatia si greutatea corpului.
E. Perturbarea nu survine exclusiv in cursul episoadelor de anorexie nervoasa.
Binge eating disorders (BED) – reprezinta episoade de „supraalimentare” in absenta comportamentelor compensatorii de vreun fel.Diagnosticul descrie episoade recurente de mancat compulsiv (in medie, cel putin o data pe saptamana timp de 3 luni, ingerarea unei mari cantitati de hrana intr-un timp scurt si un sentiment al lipsei de control asupra comportamentului alimentar in timpul acelui episod)