Pierderea unei sarcini este o pierdere foarte dureroasa si de multe ori este traita in singuratate. Femeile care au pierdut o sarcina au tendinta de a ascunde aceasta durere pentru ca nu se simt sustinute si nu li se recunoaste aceasta durere, de multe ori ascund aceasta durere chiar si fata de ele insele.
Este o durere care este desconsiderata de societate prin mesaje de genul: “nu-i nimic, o sa ramai din nou insarcinata”, “avea doar cateva saptamani, era doar un manunchi de celule, nu era inca un copil”, “sigur ai facut tu ceva gresit de ai pierdut sarcina”, “corpul tau nu a fost capabil sa sustina aceasta viata”, “statistic vorbind multe femei pierd prima sarcina”, etc.
Acest articol este pentru toate femeile care au pierdut o sarcina si au nevoie de suport dar si pentru cei care cunosc pe cineva care trece printr-o astfel de pierdere si doresc sa ofere suport si intelegere.
Pierderea unei sarcini este o experienta foarte profunda atat pentru mama cat si pentru tata.
In pantecul mamei a fost conceputa o viata si la un moment dat aceasta viata a plecat. Femeia experimenteaza in corpul ei atat conceperea unei vieti cat si moartea acesteia.
Conceperea unei vieti este o experienta care pune mama in contact cu lumea suflete lor, lumea subtila de unde vine viata in pantecul ei. Este ca o poarta care se deschide si apoi se inchide.
Citeste si articolul: Doliul nu se traieste in singuratate
Femeia care pierde o sarcina se poate simti parasita si abandonata, confuza si ii este dificil sa inteleaga ce s-a intamplat, cu ce a gresit. Este ca o coborare in iad unde este multa durere, multa tristete, panica, furie, lipsa de sens. Durerea poate fi coplesitoare.
Pierderea sarcinii lasa urme permanente in psihicul femeii, insa trairea si depasirea doliului poate sa fie si imbogatitoare. Dupa, femeia va pretui mult mai mult viata, se poate simti mai vie si se poate bucura mai mult de viata. Nimic nu mai este la fel ca inainte. Ea este diferita, contactul cu lumea este diferit.
O vreme este posibil ca femeii sa ii fie dificil sa se ocupe de treburile obisnuite de care se ocupa inainte de sarcina. Activitatile de zi cu zi pot fi obositoare, femeia nu are energia necesara sa se concentreze catre exterior. Are nevoie de timp ca sa prelucreze durerea din interior.
Fii empatic/a, ascult-o cand ai disponibilitate si nu ii da sfaturi. Ea are nevoie deocamdata sa poata sa planga pe umarul cuiva si sa vorbeasca despre pierderea ei, despre fantasmele si dorintele ei legate de acest sufletel care a venit si a plecat din viata ei.
Citeste si articolul: Meditatie ghidata pentru reconectarea cu sufletul tau