Deseori, banii nu sunt doar cifre pentru oameni. In spatele grijilor financiare zilnice, a cifrelor din cont, a bancnotelor, se ascunde o intreaga dinamica emotionala.
Am citit de curand un sondaj pe stiripesurse.ro care confirma aceasta idee. Sondajul a fost facut de Reveal Marketing Research, la solicitarea XTB in luna mai 2026 pe un eşantion de 1.003 respondenti (52% femei si 48% barbati) din mediul urban, cu varste de peste 18 ani. Dintre acestia 63% sunt angajati full time, iar restul antreprenori, angajati part-time, studenti, someri si pensionari. Sondajul evidentiaza faptul ca romanii evita sau abordeaza cu dificultate discutiile despre bani. Astfel, pentru o parte importanta a populatiei, banii sunt asociati cu rusine, discretie, comparatie sociala si teama de judecata.
Pentru mintea si sufletul oamenilor, banii nu se rezuma la o simpla moneda de schimb sau la un instrument economic; ei sunt un ecran urias pe care ne proiectam cele mai adanci nevoi, frici si rani psihologice. Banii pot simboliza, rand pe rand, aspecte fundamentale ale existentei noastre precum:
- Siguranta si Supravietuire: Pentru multi, un cont gol nu inseamnă doar lipsa materiala, ci activeaza panica ancestrala de a nu fi protejat, frica de abandon sau trauma lipsei cu care s-au confruntat parintii sau bunicii in trecut.
- Iubire si Valoare Personala: Confundam adesea valoarea noastra ca fiinte umane cu cantitatea banilor pe care ii avem. Credem, in mod inconstient, ca daca avem succes financiar suntem „demni de a fi iubiti” sau ca banii ne pot cumpăra atentia si validarea pe care nu le-am primit in copilarie.
- Putere si Control: Intr-o lume imprevizibila, banii devin o iluzie a controlului. Ne agatam de ei pentru a nu ne mai simti niciodata neputinciosi sau vulnerabili in fata celorlalti.
- Apartenenta și Loialitate: Uneori, dificultatea de a pastra banii sau tendinta de a ii pierde este un mod inconstient de a ramane loiali „scenariului de familie”. Ne spunem, fara sa stim: „Daca neamul meu a suferit din cauza colectivizarii sau a trait in lipsuri, eu nu am voie sa fiu bogat, ca sa nu fiu exclus/a din neam.”
Persoanele care au probleme cu banii (de exemplu cei care fac datorii in mod constant, cumparatorii compulsivi, cei cu comportamente de esec …) este posibil sa aiba convingeri profund inradacinate in ceea ce priveste incapacitatea lor de a fi prosperi ca de exemplu:
- „Nu am dreptul sa fiu prosper”
- „Nu merit sa am bani”
- „Nu am valoare”
- „Ma simt vinovat/a”
- „Lucrul acesta imi provoaca anxietate”
Robert și Mary Goulding scriu in cartea: „Schimband vieti prin terapia redeciziei” despre injonctiunea „Nu avea succes”.
Injonctiunile sunt mesaje restrictive si profund inconstiente, transmise copilului de catre parinti sau ingrijitori in primii ani de viața. Injonctiunile sunt transmise din Starea de Eului de Copil al parintelui catre Starea Eului de Copil al copilului. Acestea nu vin din ratiune sau din dorinta constienta de a face rau, ci din propriile rani, frici, neputinte, invidii sau frustrari inconstiente, neexplorate ale parintelui (ex: un parinte speriat de viata ii va transmite subtil copilului: „Nu avea incredere in oameni” sau „Nu risca, nu creste”).
Rareori se exprima verbal. Ele se transmit non-verbal, psihologic si comportamental, prin priviri, respingeri, suspine, retragerea afectiunii sau panica atunci cand copilul face anumite actiuni.
De exemplu: Daca o mama devine distanta sau anxioasa de fiecare data cand copilul devine independent si exploreaza singur, ea ii transmite injonctiunea „Nu ma parasi” sau „Nu creste”.
Copilul mic (pana la varsta de 6-7 ani) nu are gandire logica si interpreteaza aceste mesaje ca pe niste conditii absolute pentru a supravietui si a nu pierde iubirea parintilor. El ia o decizie de scenariu (de exemplu: „Daca am succes, mama sufera sau ma respinge. Prin urmare, decid sa NU am succes ca sa raman in siguranta”).
Un alt tip de mesaje in Analiza Trazactionala sunt driverele. Conceptul a fost definit de psihoterapeutul Taibi Kahler in anii ’70 si reprezintă o completare geniala la teoria injonctiunilor.
Daca o injonctiune este o interdictie profunda limitativa („Nu avea succes”), driverul este conditia sau contra-scriptul pe care copilul il inventeaza pentru a supravietui. Mesajul de bază al unui driver este: „Esti OK si meriti sa fii iubit DOAR DACA…”
Legatura subtila dintre „Incearca din greu!” si „Nu avea succes”
Aceste două mesaje fac o echipa limitativa in scenariul de viata al multor profesionisti:
- Injoncțiunea de bază din copilarie este: „Nu avea succes” (pentru ca este periculos, starneste invidie etc.).
- Pentru a masca această interdictie si pentru a supravietui social, Parintele interior ii ofera o portita de scapare ca:
De exemplu: „Ok, nu ai voie sa ai succes, dar esti un om bun daca macar te straduiesti din greu.”
Astfel, adultul munceste pana la epuizare (satisface Driverul „Incearca din greu”), dar chiar inainte de final, da gres sau intra in burnout (satisface Injoncțiunea „Nu avea succes”).
Este scenariul clasic de tipul „Sisif” – urca stanca pana aproape de varf, cu un efort supraomenesc, doar pentru a o scapa inapoi in prapastie si apoi sa incerce din nou sa urce stanca.
Antidotul: Permisiunea in Analiza Tranzactionala
Pentru a slabi puterea acestui impuls, persoana are nevoie de o permisiune specifica, care poate sa sune in felul urmator:
„Am voie sa fac lucrurile simplu, usor si eficient. Sunt OK chiar daca obtin rezultate fara sa ma straduiesc din greu. Am voie sa finalizez ceea ce incep.”
Atelier de Analiza Tranzactionala si Constelatii Familiale:
Atunci cand intelegem ca dinamica noastra financiara este, de fapt, o dinamica a relatiilor noastre interioare – cu noi insine, cu parintii nostri si cu trecutul nostru, relatia cu banii incepe sa se schimbe. Schimbarea nu vine din mai multa munca fizica, ci din claritatea cu care privim ce anume reprezinta banii, cu adevarat, in sufletul nostru.
Daca doresti sa explorezi relatia ta cu banii te astept la atelierul de Constelatii Familiale pe care il organizez pe 20 iunie in Brasov.
Mai multe detalii despre atelier gasesti aici.
Partea a doua din acest articol o gasesti aici.
Daca cunosti persoane posibil interesate de acest atelier am rugamintea sa le impartasesti aceste informatii. Iti multumesc! 🙂
