https://unsplash.com/

Am urmarit de curand doua experiente interesante, cea a Anitei Moorjani in cartea scrisa de ea: „Am murit si m-am descoperit pe mine insami” si in prezentarea din cadrul conferintei TEDxBayArea, Dying to be me! si a Annbelei Beam, fetita familiei Beam in filmul cu titlul: Miracole din Paradis care m-au inspirat sa scriu acest articol. Sunt experiente avute intr-o stare din apropierea mortii, experiente care au fost vindecatoare pentru ele. Ambele au fost grav bolnave, sufereau de boli incurabile si s-au vindecat in urma acesteor experiente la limita.

Ma intriga aceste experiente si activeaza in mine intrebari de genul: ce s-a intamplat cu ele de boala a dat inapoi?, de ce ele s-au intors din acea stare si altii nu se introc, sau chiar daca se intorc nu se vindeca? Pot sa spun ca au fost experiente miraculoase. Dar, ce inseamna asta?

Fiind psihoterapeut cu formare in Analiza Tranzactionala (AT), aceste povesti ma duc cu gandul la conceptele AT precum: sistem de credinte sau scenariu de viata.

Pentru mine aceste experiente sunt experiente care au facilitat resetarea sistemului de credinte despre sine si lume, sistem de credinte care ne impiedica sa fim noi insine.

Eu cred ca boala este parte dintr-un sistem de credinte despre sine lipsite de iubire fata de sine ca de ex.: “nu merit sa fiu iubit/a”, “este ceva in neregula cu mine”, “trebuie sa sufar ca sa fiu rasplatit/a cu iubire”, trebuie sa ma sacrific pe mine ca sa fiu demn/a de iubire, etc.

Nu este nevoie sa ajungem asa departe pentru a ne reseta sistemul de credinte. Acest lucru este posibil si printr-un proces constient de iubire fata de sine.

Acest proces de iubire fata de cine suntem poate fi dificil daca suntem traumatizati. In acest caz putem intra intr-un proces de psihoterapie unde pot fi constientizate aceste credinte si pot fi schimbate.

Citeste si articolul: Cum sa te iubesti pe tine insati/insuti

Experienta Anitei Moorjani din apropierea mortii

Acesta este mesajul Anitei Moorjani in finalul prezentarii sale din cadrul TEDxBayArea: Iubeste-te neconditionat si fii tu insati/insuti cat de mult poti!

Anita Moorjani a scris cartea: “Am murit si m-am descoperit pe mine insami” in care a impartasit experienta ei cu cancerul si felul in care s-a vindecat. In 2002 a primit diagnosticul de cancer si in 2006 a fost internata in spital unde a stat in coma 30 de ore. In aceste ore ea a avut o experienta intensa, o experienta din apropierea mortii, care i-a schimbat viata.

Cartea prezinta reflectiile ei despre propria ei viata in care nu s-a iubit pe ea insasi si despre concluzia finala cum ca, cancerul a fost sansa ei de a se iubi.

Ea spune ca nu este nevoie ca cineva sa ajunga asa intr-o situatie la limita pentru a decide sa se iubeasca neconditionat. Oamenii pot invata sa se iubeasca pentru cine sunt ei, asa cum sunt, intr-un mod neconditionat.

Boala este un semnal pe care corpul il transmite despre lipsa de iubire fata de propria persoana.

Voi reda aici bucati din prezentarea ei in cadrul TEDxBayArea.

Ea isi incepe prezentarea prin a isi descrie starea in care era inainte de a intra in coma in felul urmator:

“Ar fi trebuit sa mor pe 2 februarie 2006. Acea zi ar fi trebuit sa fie ultima mea zi aici, in acest plan fizic, pentru ca in acea zi doctorii i-au spus sotului meu si familiei mele ca mai am doar cateva ore de trait. Muream din cauza N-stage lymphoma, care este o forma de cancer a nodulilor limfatici. M-am luptat cu cancerul timp de 4 ani pana in acel moment. Timp de 4 ani aceasta boala mi-a devorat corpul. A calatorit prin sistemul meu limfatic. A inceput cu un nodul in gatul meu si s-a imprastiat prin intreg sistemul limfatic si pana in acel moment am avut tumori de marimea unor lamai care s-au imprastiat de la baza craniului, in jurul gatului, in piept, sub brate, peste tot in abdomen. Din acel punct, chiar inainte de a intra in coma plamanii mei s-au umplut cu lichid si de fiecare data cand ma intindeam ma inecam cu propriul meu lichid. Muschii mei erau complet deteriorati, am slabit 85 de kilograme, aratam ca un schelet cu acoperit cu piele.”

“In acea dimineata de 2 februarie 2006 am intrat in coma. Doctorii au spus ca acelea erau ultimele ore ale mele pentru ca acum organele interne colapseaza si familiei mele i s-a spus ca daca cineva doreste sa ma vada inainte de a muri, acesta este momentul.”

 … desi parea ca sunt in coma si ochii mei erau inchisi eram constienta de tot ce se intampla in jurul meu. Eram constienta de sotul meu care era stresat, dar era langa mine, tinandu-ma de mana, eram constienta e tot ce faceau doctorii, puneau tuburi in mine, scoteau fluidele din plamanii mei ca sa pot respira mai usor. “

Mi se pare relevant mesajul pe care ea l-a auzit inainte de a iesi din coma, transmis de tatal ei si prietena ei cea mai buna care erau morti la acea data, si anume:

“Stiam ca daca aleg sa ma intorc in corpul meu se va vindeca foarte foarte repede. In acel moment am luat decizia sa ma intorc in corpul meu si i-am auzit pe tatal meu si pe prietena mea cea mai buna spunandu-mi: acum ca stii adevarul despre cine esti cu adevarat du-te inapoi si traieste-ti viata fara frica. Asta a fost in acele momente cand m-am trezit din coma.”

Concluzia Annitei despre propria boala este ca: boala a fost sansa ei de a se iubi pe sine.

Anita impartaseste cinci lectii pe care le-a invatat din aceasta experienta:

1. Sa se iubeasca pe sine insasi. Cel mai important lucru pe care il avem este iubirea. Unul dintre motivele pentru care a facut cancer este ca nu s-a iubit pe sine cu adevarat. “Cand ne iubim pe noi insine, ne valorizam pe noi insine, cand ne valorizam pe noi insine ii invatam pe ceilalti cum sa se poarte cu noi, cand ne iubim pe noi insine nu mai simtim nevoia de a ii controla si agresa pe ceilalti sau de a le permite celorlalti sa ne controleze sau sa ne agreseze. Sa ne iubim pe noi insine este la fel de important cu a ii iubi pe ceilalti. Cu cat ne iubim mai mult pe noi insine cu atat mai multa iubire avem de oferit.”

2. Sa isi traiasca viata fara frica. Ii era frica de esec, ii era frica de cancer, ii era frica ca nu cumva sa manance mancare “nesanatoasa”, Ii era frica de orice. Oamenii cred ca frica ii tine in siguranta. Ceea ce nu este adevarat. Iubirea ii tine in siguranta.
3. Umorul, rasul, bucuria sunt importante.
4. Viata este un cadou. “ Credeam ca cancerul ma omoara, insa acum realizez ca eu ma omoram pe mine inainte de cancer. Cancerul mi-a salvat viata.”
5. Cel mai important lucru este: intotdeauna sa fii tu insati/insuti. “Imbratiseaza-ti unicitatea. Cunoaste-te pe tine insati/insuti, afla cine esti, iubeste-te neconditionat si fii tu insati/insuti.”

Poti urmari prezentarea ei in filmuletul de mai jos:

Citeste si articolul: Ce este concret iubirea? Iubirea scoasa din abstract.

Experienta Annabelei Beam din apropierea mortii

Filmul Miracole in Paradis (Miracles from Heaven) 2016 se bazeaza pe cartea “Miracole din cer” scrisa de Christy Beam. Cartea ilustreaza povestea fiicei sale Annabel, care la varsta de 5 ani a primit un diagnostic pentru niste tulburari la nivelul stomacului care ii amenintau viata. Ea a fost de multe ori internata in spital. Apoi, in jurul varstei de 9 ani, in timp ce se juca cu sora ei, ea s-a urcat intr-un copac batran si a cazut intr-o scorbura. A cazut 9 m in interiorul scorburei si in timp ce cadea s-a lovit la cap. Pana a fost salvata ea a stat cateva ore in acea scorbura. In acest timp ea a avut o experienta in apropierea mortii. Ea a fost salvata din acea scorbura si dupa aceasta experienta nu a mai manifestat simptomele tulburarilor pe care le avea.

Cand doctorul confirma ca Anna nu mai are simptome, ca organele ei functioneaza normal mama ei il intreaba cum s-a intamplat asta, cum poate sa explice acest lucru. Doctorul ii raspunde in felul urmator:

“Poate ca atunci cand a cazut si s-a lovit la cap s-a intamplat ceva. Sistemul nervos s-a regenerat. Ca si cum i s-ar fi resetat software-ul.”

Termenul folosit in medicina pentru astfel de situatii (pentru a explica ce nu poate fi explicat) este : remisiune spontana.

Ce determina remisiile spontane? Ce se intampla in interior care sa duca la o remisie spontana?

Atat in povestea Anitei cat si in a Annabelei, se pare ca in starea in care au fost au reusit sa isi reseteze sistemul nervos, credintele lor despre cine sunt ele, sa se elibereze de acestea si sa se intoarca la cine sunt ele cu adevarat, la iubirea fata de sine.

Credintele noastre despre noi insine sunt cele care ne ranesc si pot duce la boala. Odata ce ne eliberam de acestea suntem liberi sa fim noi insine si suntem liberi sa fim sanatosi.

Filmul poate fi urmarit pe Netflix.