Adaptarea de personalitate Creativ – Visatoare (Schizoida)

This entry was posted in Analiza Tranzactionala Blog Personalitate on by .
Spread the love

 

Caracteristicipoza3

 

  • Adaptarea de personalitate schizoida se dezvolta in primele 18 luni de viata si este un raspuns la intrebarea cum sa supravietuiesti cand increderea este incalcata. Din moment ce parintii lor pareau coplesiti sau preocupati, schizoizii au invatat sa  fie suportivi prin a nu le cere nimic. Au decis sa aiba grija de ei retragandu-se in fantezii. Erau laudati pentru ca erau bebelusi „cuminti” care nu plangeau mult. Drept urmare, au investit multa energie in a nu le crea probleme altora.
  • Au o pasivitate retrasa, se caracterizeaza prin evitare, detasare, spirit artistic, gandire creativa, sunt preocupati de ceilalti.
  • Sunt timizi, foarte sensibili, excentrici, tandri, suportivi, placuţi, binevoitori.
  • Persoanele cu o adaptare Creativ – Visatoare sau Schizoida sunt retrase in relatiile cu alti oameni. Se simt bine singure.
  • Schizoizii au o abordare pasiva in privinta rezolvarii de probleme si a interactiunii sociale, preferand ca ceilalti sa faca „prima miscare”.
  • Au o gandire creativa si sunt adesea implicati in demersuri artistice, ca artisti, scenaristi, poeti si arhitecti. Sunt angajati buni, din moment ce au o rezistenta mare si in general fac ce li se spune. Sunt draguti, suportivi, companii placute, respectand spatiul altor oameni.
  • Starea de bine nu poate fi atinsa lucrand direct cu sentimentele, aceasta fiind zona lor cea mai vulnerabila. Mesajul primit in copilarie a fost ca, pentru a fi OK, trebuie să „fie puternici” (adica sa-si nege sentimentele si dorintele). Fac deja tot ce stiu pentru a fi puternici si a nu simti. Aşa ca daca cineva incearca sa lucreze in mod direct cu sentimentele ei se vor simti rapid ne-OK.
  • Probleme importante pentru ei în terapie sunt: sa invete sa fie la fel de suportivi si cu ei insisi, aşa cum sunt cu ceilalti, si sa-si ceara dreptul de a ocupa la fel de mult spatiu in aceasta lume ca orice alta persoana. Au nevoie sa invete ca este OK sa aiba sentimente si nevoi si sa se astepte ca ceilalti sa ia aceste sentimente si nevoi in considerare.
  • Cu cat se retrag mai mult, cu atat mai mult se critica; cu cat se critica mai mult, cu atat mai mult se retrag.
  • Comportamentul este zona in care investesc cea mai mare cantitate de energie. Comportamentul pe care il folosesc este pasivitate retrasa. Se pun singuri in umbra si tind sa ramana in fundal.
  • Prefera de obicei solitudinea si sa munceasca singuri.
  • Sunt ganditori creativi si au adesea un element artistic in personalitate. Multi artisti, poeti, scenaristi, inventatori au aceasta adaptare. Sunt de asemenea atrasi de stiinta, religie si filozofie. Tind sa gandeasca profund si agreeaza cautarea raspunsurilor la intrebarile esentiale ale vietii.
  • Schizoizilor le place intimitatea atat cu propria persoana cat si cu ceilalti. Prefera relatiile de unu-la-unu, in care pot relationa in profunzime.
  • Hainele, posesiunile materiale si a arata bine nu sunt in mod neaparat importante pentru ei.  Adesea ii caracterizeaza o anumita excentricitate, preferand sa poarte palarii, barba, haine de moda veche.
  • Adesea sunt vazuţi ca distanti, in realitate fiind doar timizi sau prea sensibili, protejandu-se prin retragere. Sunt persoane spirituale, in acord cu natura si fortele superioare.
  • Schizoizii se simt bine singuri; cand se relationeaza, prefera sa o faca cu o singura persoana. In rezolvarea problemelor, in interactiunea sociala, prefera sa astepte ca ceilalti sa faca prima miscare.
  • La nivel corporal, Schizoizii isi mentin integritatea fizica impiedicand energia sa se scurga catre extremitati, cu care obisnuiau sa faca contact. Energia este retrasa din fata, maini, picioare si organele genitale. Schizoizii tind sa aiba un corp ingust, tensionat, o fata inexpresiva si ochi goi. Energia le este blocata in tensiune musculara cronica la baza gatului, in umeri, pelvis si incheieturile soldului.
  • Teama lor este ca, daca se indreapta catre celalalt, daca au o nevoie cat de mica, persoana respectiva se va simti coplesita de nevoile lor. Aceasta teama vine dintr-o indisponibilitate a ingrijitorilor in vremea copilariei, simtita ca o amenintare la adresa existentei.
  • Dilema Schizoizilor este de a alege intre nevoi si existenta: „Pot exista atata timp cat nu am prea multe nevoi”

 

Dificultati

 

  • Dificultatea Schizoizilor este ca se pot pierde in visare si nu-si pun gandirea in actiune.
  • Tind sa traiasca in lumea fanteziilor in loc sa interactioneze cu oamenii in lumea reala.
  • Au invatat sa ii sustina pe ceilalti, insa sa isi ignore propriile nevoi. Adesea asteapta ca stresul lor sa atinga un nivel foarte inalt inainte de a face ceva in acest sens. Pe scurt, au fost neglijati din punct de vedere emotional cand erau copii si au incercat sa fie puternici si sa se descurce si fara acest lucru.
  • Schizoizilor nu le place flecareala. Vor sa treaca de la retragere la intimitate, sarind peste toate celelalte etape.
  • In relatiile semnificative, asteapta adesea de la partener sa le indeplineasca nevoile intr-un mod in care parintii n-au facut-o, formand adesea, in acest mod, relatii de dependenta. Isi doresc grija din partea partenerului, insa au dificultati in a admite aceasta nevoie.
  • Adesea prefera sa comunice prin atingere si alte mijloace nonverbale. Alti oameni ar putea avea uneori dificultati cu lipsa lor de comunicare verbala si dorinta lor de solitudine.
  • Persoanele cu o adaptare schizoida au o gandire creativa. Totusi, tind sa petreaca mult timp visand cu ochii deschisi in loc sa isi finalizeze ideile si sa isi satisfaca nevoile.
  • Gandirea are loc intern, insa nu este impartasita extern. Tind sa substituie realitatea cu fantezia. Daca ii faceti sa isi impartaseasca gandurile si le dati stroke-uri pentru modul in care gandesc incep sa se relationeze in realitate. Pasul urmator este sa ii invitati sa se gandeasca la ce vor si la ce pot face pentru a obtine ce vor, actionand apoi in acest sens.
  • Daca incercati sa abordati sentimentele in mod direct va veti bloca. Acestea reprezinta zona in care au cele mai puternice mecanisme de aparare. Mesajul primit cand erau copii a fost ca, pentru a fi OK, trebuie sa Fie Puternici (sa nu aiba nici un sentiment sau nevoie) si fac deja tot ce le sta in putinta pentru a indeplini acest lucru. Daca incercati sa ii determinati sa experimenteze direct sentimentele, vor simti ca nu sunt puternici si se vor simti rapid ne-OK.
  • Schizoizii se critica intern din Parinte, iar Copilul se retrage pentru a incerca sa scape de aceasta critica. Cu cat Copilul se retrage mai mult, cu atat Parintele critica mai tare. Cu cat Parintele critica mai mult, cu atat Copilul se va retrage.
  • Incearca sa „fie puternici” (sa nu aiba nevoi). Echivaleaza a fi stoic cu a fi bun, devenind astfel critici cu ei insisi cand au nevoi. Au fost neglijati cand erau copii si cred ca, daca ar fi fost cu adevarat OK, n-ar fi avut acele nevoi deloc.
  • In terapie persoanele cu adaptarea Schizoida trebuie sa invete sa isi ia apararea singuri, sa  isi ceara locul in lume si sa realizeze ca nevoile lor sunt tot la fel de importante ca ale celorlalti. Trebuie sa se gandeasca la ceea ce experimenteaza si la ceea ce vor si trebuie sa ceara ceea ce vor. Trebuie sa devina la fel de suportivi pentru ei insisi precum sunt ei pentru ceilalti si sa vada ca si alti oameni pot avea grija de nevoile lor si sa nu devina coplesiti de acestia.
  • Dificultatea este ca uneori se pierd in reverii si nu-si pun gandurile in practica.

 

Citeste si articolul:”Adaptarea de personalitate Entuziast-Suprareactiva (Histrionica)”

 

Relatia cu adaptarea de personalitate Creativ – Visatoare (Schizoida)

Recomandari

 

Schizoizii sunt persoane centrate pe reflectii. Pentru a intra in contact cu acestia:

  • Oferiti-le directii clare.
  • Asigurati-le spatiul personal.
  • Limitati-le sarcinile la cateva si bine definite.
  • Stabiliti-le prioritati, obiective precise
  • Dati-le timp sa gandesca inainte de a isi spune opiniile.
  • Spuneti-le ce asteptati de la ei.
  • In situatiile sociale prefera ca altii sa vina spre el; cand ei o fac ii place sa interacţioneze unul la unul. Pentru a face un bun contact initial cu el cea mai buna varianta este sa mergi in intampinarea lui si sa iei initiativa in a il aborda.
  • Modalitatea de a intra in contact cu aceste persoane este prin abordarea comportamentului (pasivitate retrasa). Puteti face acest lucru initiind contactul si scotandu-i din vizuina. Pasul urmator este să-i invitaţi să-şi împărtăşească gândurile; apoi, determinaţi-i să-şi realizeze gândurile prin preluarea iniţiativei în ce priveşte satisfacerea nevoilor. Evitaţi să vă centraţi pe sentimente, din moment ce aici tind să se blocheze.
  • Pe masura ce va face schimbari in terapie, va incepe sa isi foloseasca gndirea in a gasi solutiile problemelor in loc sa se blocheze in iratiune.
  • Schizoizii mai degraba incearca sa evite problemele in loc sa le confrunte. Ei deseori decid in copilarie ca daca lucrurile s-ar inrautati ei ar innebuni si atunci parintii lor ar trebui sa aibe grija de ei. Schimbarea inseamna decizia de a elimina retragerea ca optiune de a obtine ingrijirea, si de a folosi propria energie pentru a rezolva problemele in loc sa le evite.
  • Ajutandu-i sa invete sa fie tot atat de suportivi cu propriile lor sentimente si nevoi asa cum ei tind sa fie cu cele ale altcuiva. Aceasta inseamna sa decida ca ei au acelasi drept sa ocupe spatiu, sa formuleze cereri si sa isi satisfaca nevoile ca oricine altcineva si sa inceteze sa tina cont de sfatul sau parerea celorlalti. De asemenea, inseamna sa devina grijulii cu ei insisi in loc sa fie grijulii cu ceilalti si critici cu ei insisi. Contractarea cu ei sa ceara cate ceva la fiecare sedinta, ii ajuta sa practice comportamentul suportiv cu ei insisi.
  • Daca doresti sa faci un contact bun cu o astfel de persoana, este important să-i abordezi prin comportament, mergand dupa ei si aducandu-i in afara. Merge foarte bine daca le comunicati ca aveti expectatii ferme ca ei sa vorbeasca, sa participe si sa ceara direct ceea ce vor. Daca se relationeaza cu ei in acest mod, se simt reasigurati ca nu vor coplesi persoana de langa ei. Vor simti ca sunt in siguranta si ca isi pot face cunoscute nevoile.

 

Concluzii

 

  • Indivizii cu adaptare schizoida au invatat sa fie suportivi cu altii pe propria lor cheltuiala.
  • De asemenea, ei au adoptat o pozitie de compromis cu privire la apropierea de alti oameni. Ei au nevoie sa invete sa fie tot atat de suportivi cu ei insisi asa cum sunt si cu altii, sa se gandeasca la ceea ce ei vor, sa se afirme in favoarea lor, sa ceara ceea ce vor, sa isi satisfaca nevoile in realitate in loc sa o faca in fantasma, si sa stabileasca limite potrivite fata de ceilalti.
  • Prin revendicarea dreptului de a avea nevoi si de a le satisface, oamenii cu adaptare schizoida pot fi oricat de apropiati vor cu ceilalti fara a avea nevoie sa renunte la ei insisi.
  • De asemenea, pot avea spatiu atunci cand vor fara frica ca urmează sa fie uitati si izolati in totalitate. In acest mod ei se pot reintegra in lumea interactiunilor si apropierilor dintre oameni.

 

Bibliografie

Personality Adaptations: A New Guide to Human Understanding in Psychotherapy and Counselling, Vann Joines, Ian Stewart, 2002

Sursa Foto